Război deschis între CSM și societatea civilă: ONG-uri, magistrați și jurnaliști contestă raportul care acuză o campanie împotriva Justiției

Raportul adoptat de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a provocat un val de reacții în spațiul public, după ce instituția a susținut că Justiția se confruntă cu o campanie de denigrare și decredibilizare fără precedent în România post-decembristă.

Documentul, adoptat pe 9 iunie și întins pe 76 de pagini, nominalizează politicieni, organizații civice și publicații care, potrivit CSM, ar fi contribuit la afectarea imaginii și independenței sistemului judiciar. Pe lista menționată în raport se regăsesc premierul Ilie Bolojan, liderul USR Dominic Fritz, alți reprezentanți ai formațiunii, publicațiile Recorder și G4Media, precum și organizațiile Declic și Corupția Ucide.

Potrivit Secției pentru judecători, aceste acțiuni și luări de poziție publică au făcut parte dintr-o campanie de presiune asupra puterii judecătorești, cu efecte directe asupra încrederii cetățenilor în actul de justiție.

Declic acuză existența unor „liste negre”

Printre primele reacții a venit din partea comunității Declic, care a criticat în termeni duri documentul adoptat de CSM.

„CSM a creat un derapaj grav prin întocmirea unor liste cu jurnaliști și organizații civice care critică problemele din sistem. Aceste practici sunt demne de un regim totalitar, nu metode democratice”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare de campanii Declic.

Organizația susține că raportul reprezintă o încercare de intimidare a vocilor critice și a anunțat că va continua demersurile judiciare privind contestarea numirii Liei Savonea la conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

USR: Critica nu poate fi transformată în atac la Justiție

Raportul CSM a fost contestat și de Uniunea Salvați România, formațiune care are mai mulți lideri nominalizați în document.

Reprezentanții partidului afirmă că magistrații au dreptul să își apere independența, însă consideră că includerea unor politicieni, partide, jurnaliști și organizații civice într-un document oficial al CSM ridică semne de întrebare privind raportarea instituției la critica publică.

USR avertizează că există pericolul ca opiniile și criticile formulate în spațiul public să fie etichetate drept atacuri la adresa Justiției, ceea ce poate afecta funcționarea normală a unei societăți democratice.

Magistrați contestă modul în care a fost prezentată susținerea raportului

Unul dintre cele mai disputate puncte ale documentului îl reprezintă afirmația CSM potrivit căreia aproximativ 84% dintre judecători ar susține concluziile raportului.

Mai mulți magistrați au reacționat public și au contestat această interpretare.

Procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM, susține că în numeroase adunări generale ale instanțelor nu s-a discutat raportul adoptat de Secția pentru judecători, ci exclusiv aspecte legate de salarizarea magistraților.

„Afirmația că 3.580 de judecători susțin acest demers este o minciună”, a declarat acesta.

Poziții similare au fost exprimate de judecătoarea Sorina Marinaș și de Asociația Forumul Judecătorilor din România, care au susținut că documentul nu a fost dezbătut și votat în forma prezentată de CSM în cadrul adunărilor generale ale instanțelor.

Presa vizată de raport respinge acuzațiile

Jurnaliștii și publicațiile nominalizate în raport au respins acuzațiile formulate de CSM și au transmis că vor continua să analizeze și să relateze despre activitatea sistemului judiciar ori de câte ori există un interes public justificat.

Reprezentanții G4Media și Recorder consideră că rolul presei este tocmai acela de a monitoriza activitatea instituțiilor publice, inclusiv a sistemului de justiție, și de a aduce în atenția publicului subiecte relevante privind funcționarea acestuia.

Lia Savonea: „Presiunile au urmărit slăbirea independenței judecătorilor”

În replică, conducerea sistemului judiciar susține că reacția CSM este justificată de intensificarea criticilor și presiunilor exercitate asupra magistraților în ultimul an.

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, consideră că în spatele acestor atacuri s-a aflat intenția de a reduce autoritatea și independența puterii judecătorești.

„Scopul acestei manipulări de un an de zile, al acestor presiuni a fost slăbirea puterii judecătorești, slăbirea independenței reale a judecătorilor”, a afirmat Lia Savonea.

CSM susține că va informa organismele europene cu privire la ceea ce consideră a fi o campanie sistematică de decredibilizare a Justiției.

În timp ce instituția vorbește despre un atac fără precedent la adresa independenței magistraților, criticii raportului acuză o încercare de stigmatizare a vocilor incomode din spațiul public. Disputa riscă astfel să devină unul dintre cele mai importante conflicte instituționale din ultimii ani, la intersecția dintre Justiție, societate civilă, presă și politică.