Bilanț mixt pentru România în evaluarea Comisiei Europene: sute de milioane recuperate din PNRR, dar pierderi semnificative rămân

România primește un verdict cu două tăișuri din partea Comisiei Europene în ceea ce privește Cererea de plată nr. 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Deși autoritățile au reușit să recupereze o parte consistentă din fondurile suspendate, aproape jumătate de miliard de euro se pierd definitiv din cauza întârzierilor și deficiențelor în implementarea reformelor asumate.

Potrivit evaluării oficiale, 350,7 milioane de euro au fost deblocați în urma demersurilor de corectare și clarificare. În același timp, 458,7 milioane de euro nu vor mai fi acordați României, după ce mai multe jaloane cheie nu au fost îndeplinite conform cerințelor.

Suspendări și corecții ulterioare

Cererea de plată nr. 3 a fost transmisă în decembrie 2023, însă analiza Comisiei Europene din mai 2025 a dus la suspendarea parțială a fondurilor. Motivele au ținut de reforme considerate incomplete sau implementate necorespunzător.

Autoritățile române au avut ulterior la dispoziție câteva luni pentru a remedia problemele și au transmis documente suplimentare în noiembrie 2025. Chiar și așa, patru jaloane majore au rămas neconforme în evaluarea finală.

Unde s-au recuperat bani

Cele mai importante rezultate au fost obținute în reforma pensiilor speciale. După modificări legislative și negocieri cu Comisia, România a recuperat 166 de milioane de euro din cele 231 de milioane inițial suspendate.

Progrese au fost înregistrate și în ceea ce privește guvernanța companiilor de stat, unde au fost deblocate 132 de milioane de euro dintr-un total de 330 de milioane suspendate.

Pierderi generate de probleme structurale

În schimb, reformele din sectorul companiilor de stat au continuat să ridice probleme majore. În domeniul energetic, deficiențele legate de numirile în conducere și lipsa criteriilor clare de performanță au dus la pierderea a 180 de milioane de euro, fiind recuperată doar o mică parte din sumă.

Și în transporturi, unde situația este similară, România pierde 15,4 milioane de euro, în contextul unor proceduri de selecție considerate neconforme și al unor posibile conflicte de interese.

Lecțiile evaluării

Decizia Comisiei Europene evidențiază o concluzie clară: succesul în atragerea fondurilor europene depinde de implementarea reală, coerentă și la timp a reformelor. În lipsa unor schimbări consistente, în special în administrarea companiilor de stat, România riscă să piardă în continuare resurse importante.

Evaluarea Cererii de plată nr. 3 devine astfel un semnal de alarmă pentru autorități, într-un moment în care fondurile europene rămân un pilon esențial pentru investiții și dezvoltare.