PNRR se încheie pentru România: proiecte neterminate, reforme ratate și sute de milioane de euro pierdute. Ce urmează din 1 septembrie 2026
România ajunge la finalul PNRR cu investiții importante încă în lucru și cu reforme care nu au fost realizate în termen. 31 august 2026 este ultima zi în care proiectele și jaloanele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență pot beneficia de finanțarea aferentă programului.
După aproape cinci ani de implementare, bilanțul este unul mixt. România a atras miliarde de euro și a pornit mii de investiții, însă numeroase proiecte nu au fost finalizate la timp. Autostrăzi, căi ferate, spitale, creșe și proiecte de mediu rămân în diferite stadii de execuție.
Închiderea PNRR nu înseamnă că aceste lucrări se opresc. Ele trebuie finalizate, însă problema este cine va plăti factura pentru investițiile care nu mai pot fi decontate prin PNRR.
Câți bani a avut România la dispoziție prin PNRR
PNRR-ul României a fost aprobat de Comisia Europeană în octombrie 2021 și avea inițial o valoare de aproximativ 29,2 miliarde de euro.
Banii au fost împărțiți între granturi și împrumuturi, iar planul a fost modificat ulterior în urma renegocierilor cu Bruxelles-ul.
În forma finală, România a rămas cu un PNRR de aproximativ 20,1 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile.
Până la 12 august 2026, România primise aproximativ 12,97 miliarde de euro.
În cadrul programului au fost contractate peste 15.000 de proiecte, însă în jur de 4.500 de investiții nu erau încă recepționate la jumătatea lunii august.
A7 Ploiești–Pașcani intră în finalul PNRR cu lucrări încă în desfășurare
Una dintre cele mai vizibile investiții din PNRR este Autostrada A7 Ploiești–Pașcani.
Lucrările de pe sectorul Adjud–Bacău au avansat în ritm accelerat în ultima perioadă. În 31 august este deschis circulației tronsonul Adjud–Bacău Sud.
Totuși, inaugurarea nu înseamnă că întreaga secțiune este complet terminată. Nodul Bacău Nord rămâne în lucru, iar conexiunea integrală cu Varianta Ocolitoare Bacău va fi realizată ulterior.
După această deschidere, aproximativ 242 de kilometri din cei 319 kilometri ai A7 dintre Ploiești și Pașcani sunt funcționali.
Mai rămân aproximativ 77 de kilometri între Bacău și Pașcani, unde lucrările continuă.
Aceste tronsoane nu dispar odată cu închiderea PNRR, însă finanțarea lor va trebui asigurată prin alte mecanisme.
Tunelurile de pe A1 Margina–Holdea nu sunt gata
Un alt proiect important este tronsonul Margina–Holdea de pe Autostrada A1.
Segmentul are puțin peste nouă kilometri și cuprinde aproximativ 2,5 kilometri de tuneluri.
Lucrările nu sunt finalizate până la termenul-limită al PNRR, astfel că investiția va continua după 31 august 2026.
Diferența este că lucrările rămase nu vor mai putea beneficia de finanțarea PNRR în aceleași condiții.
Sibiu–Pitești, un proiect care trece dincolo de PNRR
Nici Autostrada Sibiu–Pitești nu poate fi terminată integral până la finalul programului.
Cele mai dificile secțiuni, aflate în zona montană, au termene de execuție care depășesc data de 31 august 2026.
Tronsonul Boița–Cornetu are termen de finalizare în 2028, iar secțiunea Cornetu–Tigveni are, de asemenea, un termen ulterior închiderii PNRR.
Prin urmare, lucrările vor continua, dar o parte dintre costuri va trebui acoperită prin alte surse de finanțare.
România a redus ținta pentru modernizarea căilor ferate
Problemele nu se limitează la infrastructura rutieră.
În domeniul feroviar, componenta PNRR a fost redusă de la aproximativ 328 de kilometri la circa 220 de kilometri, astfel încât să rămână în plan proiectele considerate realizabile în termen.
Pe ruta Caransebeș–Timișoara–Arad, situația diferă de la un lot la altul. Unele lucrări au înregistrat progrese importante, în timp ce altele au rămas în urmă.
Și pe linia Cluj-Napoca–Oradea–Episcopia Bihor există diferențe semnificative între stadiile de execuție ale loturilor.
PNRR a finanțat și investiții în materialul rulant, inclusiv locomotive electrice și vagoane modernizate.
Sănătatea, unul dintre domeniile cu rezultate mai bune
În comparație cu alte componente ale PNRR, investițiile din sănătate au avut o evoluție mai bună.
Conform datelor Ministerului Sănătății, rata de absorbție a ajuns la 91%.
Mai multe proiecte de infrastructură medicală au fost finalizate sau se aflau în ultimele etape înainte de recepție. Printre acestea se regăsesc investiții din Târgu Mureș, Bistrița-Năsăud, Cluj și Balotești.
Nu toate proiectele au avut însă același ritm.
La Spitalul Județean de Urgență Constanța – Mama și Copilul, gradul de execuție era de aproximativ 69%. Investiția va trebui dusă la capăt prin alte surse de finanțare.
Creșele și proiectele verzi rămân cu investiții în lucru
PNRR a susținut și proiecte pentru construirea de creșe, modernizarea școlilor, dezvoltarea campusurilor profesionale și renovarea clădirilor publice.
Numărul creșelor incluse în program a fost majorat de la 110 la 124 de unități, însă unele dintre investiții au ajuns în categoria proiectelor cu risc ridicat.
Întârzieri au apărut și la proiectele pentru școli verzi, mobilitate urbană, renovarea clădirilor publice și investiții de mediu.
Componenta verde a PNRR a inclus proiecte pentru colectarea deșeurilor, insule ecologice digitalizate, împăduriri și reconstrucție ecologică.
Aproape 100 de jaloane și ținte sunt în întârziere
PNRR a impus României nu doar obiective de infrastructură, ci și un calendar amplu de reforme.
Potrivit datelor prezentate de autorități, 202 jaloane și ținte au fost îndeplinite și evaluate pozitiv de Comisia Europeană.
Alte 80 de jaloane și ținte erau finalizate sau considerate aproape de finalizare.
În schimb, 99 de jaloane și ținte erau întârziate și aveau diferite niveluri de risc.
Unele dintre obiectivele prevăzute în forma inițială a planului au fost între timp modificate sau eliminate în urma renegocierii PNRR.
România pierde aproximativ 770 de milioane de euro pentru reforma salarizării
Una dintre cele mai costisitoare reforme neîndeplinite la timp este reforma salarizării unitare.
Neîndeplinirea jalonului în termenul stabilit prin PNRR a dus la pierderea a aproximativ 770 de milioane de euro.
Este una dintre cele mai mari sume pierdute de România în urma unui jalon neîndeplinit.
Problemele au apărut și la evaluarea celei de-a treia cereri de plată. O parte dintre fondurile suspendate inițial au fost recuperate, însă aproximativ 458,7 milioane de euro au fost pierdute definitiv.
Pensiile speciale au adus o nouă pierdere financiară
Reforma pensiilor speciale a reprezentat un alt punct sensibil al PNRR.
România a adoptat legislație în acest domeniu, însă Comisia Europeană nu a considerat reforma îndeplinită în termenul prevăzut.
Din suma suspendată inițial, aproximativ 166 de milioane de euro au fost recuperate.
În schimb, 65 de milioane de euro au fost pierdute definitiv.
Jalonul privind energia pe cărbune nu a fost respectat
Un alt obiectiv important al PNRR a vizat eliminarea unor capacități energetice pe bază de cărbune.
Guvernul a amânat închiderea unor grupuri de la Turceni și Craiova, argumentând că oprirea acestora ar putea pune în pericol furnizarea agentului termic pentru municipiul Craiova în timpul sezonului rece.
Astfel, România nu a reușit să atingă la termen obiectivul privind eliminarea celor 710 MW de capacități pe cărbune.
Pierderile aferente sunt estimate la aproximativ 100 de milioane de euro.
Ce se întâmplă cu proiectele PNRR după 1 septembrie
Finalul PNRR nu înseamnă abandonarea investițiilor aflate în lucru.
Autostrăzile, căile ferate, spitalele și celelalte proiecte începute trebuie finalizate. Diferența este că, după 31 august 2026, finanțarea nu mai poate fi asigurată în aceleași condiții prin PNRR.
Unele investiții pot fi mutate către alte programe europene, în timp ce altele vor necesita bani de la bugetul de stat.
Pentru România, aceasta este una dintre principalele consecințe ale întârzierilor: proiectele începute cu fonduri europene trebuie finalizate chiar dacă termenul PNRR a expirat, iar costurile suplimentare pot ajunge să fie suportate din bani publici.
În cazul proiectelor finanțate prin împrumuturi contractate de stat, costurile de finanțare pot fi, de asemenea, mai mari decât cele oferite prin mecanismul PNRR.
PNRR se închide, dar lucrările continuă
31 august 2026 marchează finalul perioadei de finanțare PNRR pentru România, nu și finalul investițiilor începute prin acest program.
Autostrăzile și căile ferate aflate în lucru, spitalele nefinalizate și celelalte proiecte trebuie duse la capăt. Pentru unele dintre ele, însă, sursa de finanțare se schimbă.
România intră astfel într-o nouă etapă: cea în care trebuie să finalizeze investițiile începute în cadrul PNRR și să gestioneze pierderile generate de reformele și obiectivele care nu au fost realizate la timp.
